Încercând sa explice retragerea lui Salinger din viata publica în anul 1953, Frédéric Beigbeder imagineaza o poveste de dragoste sortita esecului, între romancierul emblematic al Americii, J.D. Salinger si Oona, fiica unui dramaturg nu mai putin celebru, Eugene O'Neill.LegA tura lor va înflori doar pentru scurtA vreme, chiar înainte de atacul de la Pearl Harbor. Oona va pleca sA -E i încerce norocul la Hollywood, iar Salinger va fi înrolat. ExperienE a rA zboiului îl va schimba complet, fA cându-l incompatibil cu spiritul rebel E i însetat de viaE A al Oonei.Nu vor trA i fericiE i pânA la adânci bA trâneE i. Aceste douA comete nu-E i vor mai intersecta cA ile niciodatA , însA aura Oonei va continua sA -l urmA reascA pe Salinger, chiar E i în cele mai întunecate clipe ale sale.Visul american nu se împlineE te nici pentru J.D. Salinger, nici pentru Oona – sau este, mai degrabA , un vis pervertit, sfA râmat de cruzimea rA zboiului E i a vieE ii.ExistA o vreme când oamenii par sA aE tepte o catastrofA care sA le E teargA toate problemele. Sunt anii dinainte de rA zboi. Nu e perioada cea mai prielnicA pentru a te îndrA gosti. – Frédéric BeigbederBeigbeder scrie magistral despre rA zboi E i dragoste, demitizând figuri ca Hemingway, Capote sau Chaplin E i creionând un portret sensibil E i emoE ionant al lui Salinger. – Le Figaro„A fost momentul în care Oona a surâs pentru a doua oarA în acea searA . Când Oona surâdea, cu pleoapele pe jumA tate închise, nici rumoarea nu se mai auzea. Era ca E i cum cineva ar fi scA zut volumul zgomotului lumii. În orice caz, Jerry asta simE ea: gura Oonei, contrastul dintre buzele-i roE ii E i dinE ii albi, pomeE ii înalE i, lacul de unghii de culoarea vinului, asortat buzelor sale cireE ii, aceastA perfecE iune de fatA din înalta societate îl fA cea sA surzeascA .“
